Republica Moldova este o Republică Parlamentară. Parlamentul Republicii Moldova este unicameral, are 101 de locuri, iar membrii săi sunt aleşi prin vot popular. Parlamentul alege preşedintele (şeful statului). Preşedintele Republicii Moldova, în calitatea sa de şef al statului, reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat. Preşedintele Republicii  Moldova este ales de Parlament prin vot secret. Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.

   Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate. Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament. Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.

   Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, jurămîntul. Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului. Şeful statului îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofă, însă nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive

   Preşedintele propune prim-ministrul (şeful guvernului) care la rândul său întemeiază un cabinet guvernamental, ambele cu acordul Parlamentului. Preşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului se aleg după constituirea legală a Legislativului.

  Cele mai importante şi principiale documente se supun dezbaterilor în cadrul fracţiunilor parlamentare. Aceste unităţi indispensabile ale Legislativului se constituie, potrivit Regulamentului Parlamentului, în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului. Fiecare fracţiune se constituie din cel puţin cinci deputaţi, în scopul formării organelor de lucru şi organizării activităţii legislative, in baza de liste ale formaţiunilor politice.

   Organul de lucru al Parlamentului - Biroul Permanent - se formează ţinînd cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Legislativ. Din el fac parte din oficiu - Preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii. Numărul de membri ai Biroului Permanent se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului.

   Comisiile permanente sînt organe de lucru ale Parlamentului, care au un rol deosebit în pregătirea lucrărilor acestuia, precum şi în exercitarea funcţiilor parlamentare, în special a celei legislative şi a celei de control. Comisiile sunt specializate pe ramuri de activitate, fiind legate de diferite domenii ale responsabilităţilor guvernamentale. Ele se aleg pe întreaga durata a legislaturii. Comisiile permanente răspund în faţa Parlamentului şi îi sunt subordonate. Numărul comisiilor, denumirea, componenţa numerică şi nominală a fiecărei comisii se hotărăşte de Parlament, la propunerea Biroului permanent.

  Pentru elaborarea unor acte legislative complexe, avizarea lor sau pentru alte scopuri, indicate în hotărîrea de înfiinţare, Parlamentul poate constitui comisii speciale şi comisii de anchetă. Biroul permanent propune Legislativului spre aprobare componenţa nominală a comisiei şi termenul în care va fi depus raportul acesteia. Comisia de anchetă poate fi constituită la cererea unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de cel puţin 5 la sută din numărul deputaţilor aleşi.