Odată cu adoptarea Constituţiei Republicii Moldova, la 29 iulie 1994, sa creat o premisă pentru dezvoltarea ţării şi a relaţiilor democratice. La baza adoptării constituţiei au stat principii internaţionale precum: principiul egalităţii, legalităţii, democratismului, ş.a. Constituţia unui stat este Legea Supremă, care cuprinde principii fundamentale ce stau la baza organizării statale, stabilesc drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, separarea puterii în stat, regimul politic, forma de guvernamînt, structura de stat.

   Astfel, la baza adoptării Constituţiei Republicii Moldova stau următoarele momente istorice:

1. Prin hotarirea Sovietului Suprem al Republicii Moldova din 19 iunie 1990 a fost formată o comisie pentru elaborarea proiectului constituţiei, care, în martie 1993, deja a prezentat Parlamentului proiectul acesteia compus din 136 de articole;
2. La 15 martie 1993 Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova aproba un program de măsuri organizatorice şi tehnice. Organele autoadministrării locale erau obligate să creeze condiţii pentru participarea benevolă a cetăţenilor la discutarea proiectelor de constituţie în cadrul adunărilor locuitorilor din sate şi la domiciliu;
3. În iulie 1993 la Chişinău s-a desfăşurat un seminar cu problema actelor constituţionale. Proiectul Constituţiei a fost discutat în cadrul Comisiei Europene din Veneţia;
4. Prin hotărîrea Parlamentului din 1 aprilie 1994 a fost determinată noua componenţă pentru redactarea şi completarea proiectului Constituţiei. Comisia respectivă a desfăşurat 15 şedinţe vizînd examinarea şi analiza tuturor articolelor din proiect;
5. La 29 iulie 1994, Parlamentul a adoptat o nouă Constituţie a Republicii Moldova, care, în termen de trei zile, a fost promulgată de Preşedintele Republicii Moldova, intrînd în vigoare la 27 august 1994.

   După aderarea statului la “Convenţia Europeană a dreptului Omului” sa impus o serie de modificări ale Constituţiei. Astfel, prin legea nr.351-XV de la 12 iulie 2001, s-au modificat şi completat o serie de articole care se referă la statutul persoanei-cetăţean, şi anume: modificarea pedepsei cu moartea, la siguranţa secretului corespondenţei în favoarea intereselor securităţii statului, ş.a.

   Actualmente, Republica Moldova este în proces de înfăptuire a reformei judiciare, prin care, s-au exclus tribunalele, înfiinţîndu-se cinci Curţi de Apel.