Crăciunul - 7 inauarie

  Crăciunul este considerat în Moldova sărbatoare a familiei, oamenii merg unul la altul în ospeţie, işi petrec timpul la mese bogate cu bucate, iar pentru copii începe perioada colindelor de Crăciun, care, conform tradiţiei, aduc pacea şi prosperitatea în casă.

   Crăciunul face parte din cele 12 sărbători domneşti (praznice împărăteşti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii.

   Crăciunul se sărbătoreşte de către Moldova Ortodoxă pe data de 7-8 ianuarie. Aceste zile sunt declarate oficial ca zile de odihnă, şi sunt însoţite de concerte în Piaţa Marii Adunări Naţionale a capitalei, de colinzi, haituri, scenete teatralizate ale copiilor şi maturilor. De asemenea oamenii merg de la casă la casă, cîntă, colindă, vestind cu bucurie Naşterea Domnului.

  Paştele

     Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu. Sfintele Paşti este o sărbătoare religioasă populară în Republica Moldova.

   Datele de serbare a Paştelui sunt "schimbătoare", adică se modifică de la un an la altul. Deci, Paştele Ortodox este sărbătorit după prima lună plină, care a urmat echinocţiului de primăvară, nu mai puţin de o săptămână după Paştele evreiesc. Celebrarea Paştelui durează două zile care sunt considerate zile nelucrătoare. Oamenii se pregătesc din timp, şi vopsesc ouă roşii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti, deşi în prezent se vopsesc ouă şi de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.).

    Există mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouă de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, Iisus Hristos, a aşezat coşul cu ouă lîngă cruce şi acestea au fost înroşite de sîngele care picura din rănile Lui.
De asemenea tradiţional se coc cozonaci, pască şi prăjituri pentru copii, din timp se aşează masa cu cele mai gustoase bucate şi vinuri alese, pentru a petrece această sărbătoare cu familia.

 Paştele Blajinilor

  La o săptămînă după începutul sărbătorii Paştelui, în prima zi de duminică, sau luni, depinde de tradiţii, ortodocşii sărbătoresc aşa-numitul Paştele Blajinilor (Ziua de Comemorare).

   Această sărbătoare mai este numită şi Prohoadele, Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor. Nu există nici o referinţă în Vechiul sau Noul Testament care ar indica la vreun eveniment sau la vreo lege prin care Dumnezeu ar fi lăsat această sărbătoare. Însă indiferent de aceasta, în ziua dată este obişnuit de a se îngrămădi cu toată familia în casa părintească şi de a vizita mormintele celor duşi din viaţă, unde preventiv se face curat, se sădesc flori, se vopsesc rucile sau le văruiesc. Acolo toţi merg şi dau de pomană, acestea se modifică în dependenţă de fiecare sat şi tradiţii. Pomenele se dau “ca de sufletul” celor morţi şi ele numaidecît trebuie să conţină, un lucru oarecare (ceaşcă, ulcior, etc), un ou roşu, un pachet de chibrite şi lumînare. Cînd se dă pomana lumînarea se aprinde.

  Preoţii ies din biserică împreuă cu oamenii şi vin la cimitir. Aici se face o panahidă de obşte la care se pomenesc încă o data toate pomelnicile date pentru pomenire în biserică la slujbele din sîmbetele Postului Mare.

    Preotul vine şi săvîrşeşte o ectenie, pomenind pomelnicul întreg al casei, iar cînd dascalul cîntă "Vecinica pomenire", preotul, aghezmuieşte mormintele de agheazmă şi uda cu vin. La sfîrşit, femeia pune în coşul, care îl poartă paraclisul: prosopul de pe mormînt, sau altă pomană care este, cum şi o pască, cozonac sau 1-2 colaci cu oua roşii şi lumînare. Iar celelalte pomene se dau oamenilor, de obicei străini, cu un paharuţ de vin şi o lumînare aprinsă, pentru sufletele morţilor.