Satul Saharna face parte din cadrul comunei Saharna Nouă, raionul Rezina. Complexul monastic si rezervatia naturală se întinde pe o suprafaţă de 670 de hectare şi sunt luate sub ocrotirea statului. Însăşi mănăstirea Saharna este situată la 8 km de r. Rezina şi 120 km de la Chişinău.

   Construcţia mănăstirii „Sfînta Treime” a început în anul 1776, fapt datorat că mănăstirea veche săpată în stîncă devine neîncăpătoare, pentru mulţimea de călugări ce se adunase. Legenda spune că construcţia a fost ajutată de Fecioara Maria, care i-a indicat preotului locul pentru construcţia mănăstirii. Construcţia a durat timp de două secole, ca mai apoi, să fie distrusă în cea mai mare parte şi să fie închisă în 1969.

   Saharna se află pe înălţimea nistreană. Două râuleţe mici, Stohnaia (6 km) şi Saharna (10 km), întretaie partea de est a podişului, formând astfel un amfiteatru natural masiv. Aceste mici rîuri, în cursul lor inferior, au creat o mulţime de canioane, de cascade şi lacuri mici. Numai rîul Saharna formează 22 de cascade, din care cele mai mari se află la ultima cotitură a rîului spre est. Cea mai mare cascadă, care are denumirea de „Groapa Ţiganului” are o înălţime de 4,5 m şi o adâncime de 10 m. Pe parcursul istoriei aceste locuri au fost tot timpul populate. În secolele al VIII-lea – al VI-lea î.e.n., aici se aflau triburile geto-dace. În apropierea bisericii rupestre se afla o peşteră îngustă în care, conform unei legende, s-a retras în schimnicie ieromonahul Vartolomeu, întemeietorul mănăstirii.

   Nu departe de mănăstire, paralel cu cărarea, care duce spre mănăstirea rupestră, puteţi găsi izvorul cu apă tămăduitoare. Acest izvor a fost construit chiar lângă locul unde, după cum spun bătrânii, era "Izvorul lui Vavila", izvor, care iarna avea apă foarte caldă. Apa "Izvorului Minunilor" de azi, în mod miraculos ajută multor oameni, vindecând boli sufleteşti şi trupeşti.