Mănăstirea Ţîgăneşti este situată în zona de codru a MOldovei, lîngă satul Ţîgăneşti, raionul Străşeni, pe malul raului Ichel, la aproximativ 40 km de Chşinău. Istoria mănăstirii începe în anul 1725, fiind întemeiată de boierul Lupu Geuca şi de răzeşii din comuna Cobîlca, care au construit o biserica de lemn, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pentru a-i ascunde pe creştinii de invaziile tatarilor. Întîiul stareţ al mănăstirii a fost ieromonahul Samuil. El a lăsat călugărilor o diată, cu iscălitura lui, în care menţionează unde e hotarul moşiei, cum l-au prins tătarii şi i-au luat documentele şi lucrurile mănăstirii. În anul 1846, pe locul bisericii de lemn, care la acel moment era în ruine, a fost construită una de piatră, în stil rusesc, sub cărmuirea egumenului ieromonah Victor, cu bani adunaţi de la creştini.

   A doua biserică, cea de iarna, în stil moldovenesc, cu hramul Sfîntul Nicolae, a fost construită în anul 1868, cu ajutorul unor creştini şi în mare parte din banii donaţi de un negustor din Chişinău. În timpul celui de-al doilea Război Mondial aici au fost înmormîntaţi sute de ostaşi căzuţi pe cîmpul de luptă: români, ruşi, nemţi. După război, autorităţile ruse au încercat de cîteva ori să închidă mănăstirea. Prima încercarea a avut loc în anul 1945, pe cînd era staret Ioachim Burlea din Bravicea, însă fiind primiţi cum “se cuvine” militarii au lăsat biserica deschisă.

  Însă în anul 1959 autorităţile locale i-au trimis pe fraţii de ascultare pe la casele lor şi în anul 1960, toţi călugării de aici au fost transferaţi la mănăstirea Hîrbovăţ. Toate icoanele şi cărţile bisericeşti, sub pretext ca sunt duse la Hîrbovăţ, au fost arse la marginea pădurii. În 1960, toţi călugării au fost încărcaţi în camioane şi duşi în direcţii necunoscute. A dispărut şi Cărarea Maicilor, drumul ce unea sfântul locaş cu mănăstirea de maici din Tabăra. Într-e anii 1960-1961 aici a funcţionat un spital pentru cei cu handicap fizic. Biserica de vară Adomiirea Maicii Domnului a fost transformata în depozit pentru spital. Bolnavii erau ţinuţi în chiliile călugărilor şi în biserica de iarnă. Acest spital a funcţionat pînă în iulie 1992.

   La 8 septembrie 1992 mănăstirea de călugări Ţîgăneşti a fost reînfiinţată şi începute lucrările de reconstrucţie. În anul 1998 au fost finisate lucrarile de reparaţie a bisericii de vară Adormirea Maicii Donmului. Biserica este realizata în stil rusesc, avînd planul dreptunghiular, de dimensiuni mici. Are doua turle în stil gotic. Absidele laterale sunt puţin evidenţiate. Interiorul bisericii are delimitări tradiţionale. În prezent ansamblul monastic este constituit din două biserici, din care cea de iarnă e încadrată într-un corp de chilii cu stareţia; 3 corpuri de chilii şi alte doua corpuri mari în care se afla o bucătărie şi o trapeză.