en ro ru

MENU

Pagina pricipala
Despre Moldova
Legi
Atracţii turistice
Bănci
Shopping in Republica Moldova
Ambasade
Sărbători
Lista completă a serviciilor de taxi din Chișinău
Orasele Moldovei
Agenţii Turistice
Restaurante
Hoteluri
Medicina

MONASTERIILE MOLDOVEI

Mănăstirea Veverița

Mănăstirea Veverița

Mănăstirea Veverița este o așezare monastică, întemeiată pe la 1922-1924, situată la marginea satului cu același nume din raionul Ungheni

Mănăstirea Bocancea

Mănăstirea Bocancea

Mănăstirea Bocancea se află la 105 km de Chișinău. A foat întemeiată în 1869 ca schit al mănăstirii Hîrjauca.




Mănăstirea Vărzăreşti

   Mănăstirea Vărzăreşti, este situată în vîrful dealului hotarului satului cu acelaşi nume, conform datelor documentare, este considerată cea mai veche dintre mănăstirile basarabene.

   Prima menţiune despre această mănastire dateaza cu secolul al XV-lea, cu 25 aprilie 1420, în hrisovul domnesc al lui Alexandru cel Bun care-l dăruieşte boierului său Venea, prin care îi întăreşte nişte moşii, hotarul cărora fiind mănăstirea „Kisno-Varzareva”. În hrisovul domnesc se pot citi astfel de fraze: „Din mila lui Dumnezeu noi Alexandru Voievod, Domnul Ţării Moldovei, facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi citindu-se…iar hotarul acestos sate care sunt pe Bocovăţ încep de la mănăstirea lui Vărzar”. Ctitorul mănăstirii era Stan Vărzar şi au rămas cu numele lui satul şi mănăstirea Vărzăreşti.

   O perioadă mai îndelungată mănăstirea a fost ocupată de către tătari, părăsindu-o abia în secolul al XVIII-lea. Atunci se începe recostrucţia mănăstirii, de care sa ocupat protoiereul Constantin Măcărescu, împreună cu tatăl său preotul Vasile, acesta din urmă îmbrăcînd mai tîrziu haina monahală s-a numit Varlaam De la aceşti vrednici preoţi la mănăstire a rămas Evanghelia de la 1742 şi Pascalia de la 1773, obiecte de cult care după anul 1918 nu vor mai face parte din patrimoniul mănăstirii ci vor fi aşezate în Muzeul Naţional din Chişinău.

   În anul 1862 mănăstirea dispunea de o singură biserica cu hramul „Sfîntul Dumitru” care era de lemn, acoperită cu şindrilă, înălţată pe locul bisericii vechi, clădită de protoiereul Macarevici, datată din anul 1796, care în alcătuirea ei avea şi o clopotniţă ce data din anul 1815. Chiar dacă la început a fost mănăstire de bărbaţi din anul 1815 statutul mănăstirii este modificat. Astfel la Vărzăreşti trec pentru a vieţui maicile de la schitul desfiinţat Cosăuţi, judeţul Soroca.

   Din momentul sosirii maicilor la Vărzăreşti, stareţa obştei a devenit monahia Siglitichia care a stareţit din anul 1815 până în anul 1817, iar din acest an până în anul 1919 conducerea mănăstirii a fost preluată de către monahia Nazaria urmată de monahia Anisia care a stareţit un timp mai îndelungat până în anul 1835. În locul bisericii de lemn, în anul 1863 a fost zidită o biserică de piatră. În timpul conducerii mănăstirii 1867 de către stareţa Olimpiada Dogaru, a fost zidit iconostasul bisericii de vară iar cu un an mai târziu – 1868, a fost construită biserica de iarnă „Sf. Dumitru”, fiind încadrată în aceeşi construcţie cu stareţia. Însă meritele monahiei Olimpiada nu s-au terminat aici, tot ea fiind cea cu străduinţa căreia s-a construit zidul din piatră care încojoară mănăstirea precum şi trei corpuri de chilii noi.

   Din 1944 gospodaria mănăstirii a fost confiscată de rusi. La 10 iunie 1959, pe atunci staretă era Platonida Caelîc, sosesc reprezentanţi ai puterii sovietice, conduşi de preşedintele sovietului sătesc Fiodor Scofari, pentru a anunţa despre închiderea mănăstirii. Astfel toate icoanele sunt coborîte, cărţile bisericeşti, arhiva, odoarele sunt arse şi clopotele date jos. Au fost închise cele două biserici, călugăriţele fiind lăsate să trăiască în continuare în casuţele lor. Complexul monastic a fost devastat, iar clopotniţa şi un corp de case ce adapostea atelierul de ţesut şi de cusut au fost distruse complet. Biserica de vară “Sfîntul Dumitru” a fost transformată în depozit de produse alimentare, iar cea de iarnă în club. În timp, ansamblul monastic a ajuns într-o stare jalnică.

   În anul 1990, la cererea călugărilor şi creştinilor din sat, a fost reinfiinţată mănăstirea. Chiar dacă locuitorii satului au început reconstrucţia mănăstirii din anul 1990, obştea mănăstirii îşi începe activitatea abia în anul 1994 atunci când la Vărzăreşti poposesc monahia Gheorghia Plăcintă în calitate de stareţă şi egumenul Serafim Plăcintă în calitate de preot-duhovnic al obştii. Biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” este încă în proces de restaurare, fiind pregătiţi pereţii pentru a fi pictaţi. Dimensiunile bisericii sunt de 27 m lungime şi 11 m lăţime Biserica prezintă un plan cruciform, cu o navă şi cu o turlă semicercularăîn centru, cu clopotniţă situată deasupra pridvorului. În anul 1997 la mănăstirea Vărzăreşti a fost readusă icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care a fost scoasă din mănăstire în anul 1959. Mănăstirea mai dispune de un număr însemnat de părticele de moaşte ale diferitor Sfinţi.

   Mănăstirea Vărzăreşti rămâne în inimile credincioşilor din Basarabia cea care a deschis porţile monahismului pe teritoriul ţării noastre şi ca un adevărat turn al nădejdii şi credinţei care va străjui mult timp ca o adevărată mărturie pentru credinţa poporului basarabean.

 

   MANASTIREA „SF. M. MC. DUMITRU”,

  • Satul Vărzăresti, raionul Nisporeni.Tel.: (+373 264) 23-900

 

Mănăstirea VărzăreştiMănăstirea VărzăreştiMănăstirea VărzăreştiMănăstirea Vărzăreşti
Mănăstirea VărzăreştiMănăstirea VărzăreştiMănăstirea VărzăreştiMănăstirea Vărzăreşti
Mănăstirea VărzăreştiMănăstirea VărzăreştiMănăstirea VărzăreştiMănăstirea Vărzăreşti
Mănăstirea VărzăreştiMănăstirea VărzăreştiMănăstirea VărzăreştiMănăstirea Vărzăreşti


INFORMAȚII UTILE

Cadouri în Chișinău

NUMELE TELEFONIC DE SERVICII TAXI DIN CHIȘINĂU

☎14002 ☎14111 ☎14428 ☎14100 ☎14333 ☎14747 ☎14499 ☎14555 ☎14911 ☎14101 ☎14000 ☎14110 ☎14250 ☎14441 ☎14444 ☎14005 ☎14554 ☎14800 ☎14004 ☎14120 ☎14222 ☎14006 ☎14090 ☎14442 ☎14007 ☎14098 ☎14448 ☎14008 ☎14999 ☎14474 ☎14545 ☎14700 ☎14777