Drapelul Chişinăului

  Drapelul municipiului Chişinău a fost elaborat de pictorii Cheorghe Vrabie şi Eudochia Cojocaru-Vrabie şi aprobat de Primăria municipiului în şedinţa din 11 iunie 1998, iar de către Comisia Naţională de Heraldică - în şedinţa din 28 septembrie 1998. Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară albă (1m x 2m), având la mijloc un brâu galben (auriu) cu torsadă alcătuită din trei fire, peste care broşează, în centrul pânzei, stema municipiului. Flamura albă a drapelului simbolizează spaţiul „cetăţii", iar brâul cu torsadă, element împrumutat din ornamentica monumentelor de arhitectură - timpul în care evoluează şi se dezvoltă „cetatea", în perioadele: prezent, trecut şi viitor, precum şi Trinitatea.

  Dimensiunile Drapelului municipiului Chişinău, de regulă, sunt identice cu dimensiunile oficiale ale Drapelului de Stat al R. Moldova.

  Drapelul municipiului Chişinău este simbolul oficial al autonomiei municipiului. El simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul comunităţii orăşeneşti, reflectând principiile dezvoltării ei democratice, bazate pe dorinţa de pace a locuitorilor urbei, respectul faţă de tradiţiile istorice şi culturale, valorile materiale şi spirituale autohtone.

  Pe Drapelul municipiului este aplicată o broderie a elementelor lui, menţinându-se nuanţele cromatice ale originalului, precum şi dimensiunile stabilite. Când se reproduce drapelul este necesară respectarea originalului atât în varianta color, cât şi în cea grafică. Drapelul poate fi reprodus prin utilizarea altor tehnici şi tehnologii, în formă de steguleţe sau insigne, cu menţinerea proporţiilor stabilite.

  Primăria deţine drepturile exclusive de confecţionare şi de comercializare a tuturor variantelor de reproducere a Drapelului.

  Drapelul municipiului Chişinău se arborează permanent pe clădirile Primăriei mun. Chişinău, Consiliului mun. Chişinău, Preturilor de sector şi sediilor autorităţilor publice locale din subordinea mun. Chişinău. Drapelul municipiului poate fi arborat în timpul sărbătorilor oficiale, de hramul oraşului, în timpul unor ceremonii sau solemnităţi organizate de autorităţile locale, simultan cu Drapelul de Stat al Republicii Moldova.

  Drapelul municipiului va fi coborât în bernă în semn de doliu, până la jumătate de hampă sau în vârful lancei, se va lega o panglică neagră, care va fi îndoită în două, cu capetele atârnate liber în jos. Lungimea panglicii trebuie să fie egală cu lungimea pânzei drapelului.

  Stema municipiului Chişinău

  Varianta actuală a stemei municipiului Chişinău, realizată de maestrul Gheorghe Vrabie, a fost aprobată la 8 august 1991 de către Comitetul Executiv al Consiliului municipal Chişinău de Deputaţi ai Poporului, care a decis reproducerea acesteia, începând cu 31 august 1991, pe ştampilele, blanchetele, insignele oraşului, pe obiectele design-ului urban şi pe cele de informaţie.

  Varianta actuală se bazează pe stema municipiului Chişinău introdusă prin decretul regal din 31 iulie 1930, cu următoarea descriere oficială: „Pe scut albastru, o acvilă de aur, cu aripile lăsate în jos, privind spre dreapta. Peste tot: stema Moldovei. Scutul timbrat de o coloană murală cu 7 turnuri, care simbolizează şapte coline pe care este situat Chişinăul".

  În 1929, regele României Carol II a conferit Chişinăului pentru merite deosebite în renaşterea naţională a Basarabiei un vultur de aur pe un blazon gotic azuriu cu coroana municipiului deasupra, iar pe pieptul vulturului - un cap de bour în blazon roşu. Această stemă elaborată de o comisiei de heraldişti sub conducerea lui Paul Gore, a fost aprobată drept stemă a Chişinăului şi până în prezent n-a fost anulată legislativ nici de România, nici de Republica Moldova.