Mănăstirea de maici Frumoasa este situată în satul Frumoasa, la o distanţă de 14 km de raionul Călăraşi.
Istoria acestei mănăstiri începe în momentul venirii razaşului Efrem
Iurcu, din satul Oliscani, raiomul Orhei, în anul 1804, fiind întemeiată ca mănăstire de călugări. După moartea soţiei sale răzaşul decide să devină călugîr. Mai tîrziu fiind rugaţi, în sat sosesc alţi trei ieromonahi de la mănăstirea Neamţ: Serafim, Macarie şi loanichie, şi un călugar cu numele Atanasie. Aceştia şi-au făcut fiecare cîte un adăpost şi se hrăneau cu ce adunau de la creştini. Fiecare dintr-e ei avea cîte de milostenie. Prima atestare documentara a mănăstirii, este atestată cu data 10 iunie 1807, cînd 43 răzeşi de pe moşia Bravicea au împropietărit mănăstirea cu pământ, astfel, a fost pusă temelia viitoarei mănăstiri. În anul 1806, este construită o biserică de lemn. Tot atunci au fost construite 4 chilii, şi trapeza. La moment în mănăstire, sa păstrat, din acea biserica de lemn o icoană a Sfîntului Nicolae, ce a fost în catapeteasmă, pe care este scrisă data sfinţirii, 1810. Mănăstirii ia fost pus numele Frumuşica sau Frumoasa, pentru locul frumos în care e aşezată. Priml egumen a fost Serafim, în schima mahală primind numele Eftimie.
În 1918, mănăstirea este vizitată de Mihail Sadoveanu, care la acel moment călătorea prin Basarabia. După vizitarea mănăstirii poetul a rămas foarte impresionat de împrejurările în care se află mănăstirea. Într-e anii 1918-1939, mănăstirea a fost vizitată de episcopul Visarion Puiu, mitroplitul Gurie Grosu şi de alte personalităţi ale timpului.
Din 28 octombrie 1938, mănăstirea a fost reorganizată în mănăstire de maici, iar în cadrul mănăstirii a fost înfiinţată Şcoala pregătitoare pentru Institutul de călăgăriţe infirmiere din Chişinău.
În anii ‘60 ai sec. XIX-lea, la mănăstirea Frumoasa şi-a facut ucenicia viitorul mitropolit al Moldovei, Iosif Naniescu.
În mai 1946 puterea sovietică în comun acord cu episcopul Ieronim al Chişinăului lichidează mănăstirea care nu-şi putea achita impozitele către stat. Astfel, în 1947 toată averea agonisită de călugări a fost confiscată, iar aceştia forţaţi să părăsească mănăstirea. Peste un an, în anul 1948 complexul monastic e transformat în casă de copii, apoi prin anul 1965 aici se organizează şcoală pentru surdomuti. Într-e anii 1973-1985 a fost organizată o colonie de fete, iar din 1986 pînă în anul 1994 şcoala pentru copii cu handicap mental.
În istoria bisericii “Adormirea Maicii Domnului” au fost şi momente negative, ea a ars de doua ori, prima dată imediat dupa al doilea razboi mondial, fiind mai tîrziu reparată şi transformată în sala de sport, iar a doua oară la sfîrsitul lunii decembrie anului 1985, fiind pur şi simplu lăsată în ruine şi nici în prezent nu e reconstruită.
În biserica, cu hramul “Sfînta Treime” a fost amenajat clubul casei de copii, ulterior al coloniei pentru fete şi în sfîrşit, al şcolii pentru surdomuţi, încît spre sfîrşitul anului 1994 ea arăta la fel de distrusă ca şi biserica “Adormirii Maicii Domnului”.
Mănăstirea Frumoasa a reînfiinţat, în septembrie 1994, cînd au venit aici primii slujitori: ieromonahul Veniamin, ca mirean Dimitrie David, monahul Filaret, ca mirean Feodor Buruiana şi .ieromonahul Vasile, ca mirean Valentin Ceban.
În primăvara anului 2004, Mănăstirea Frumoasa a iniţiat procesul de redobândire a terenului pe care a activat schitul mănăstirii, pînă în anul 1946. Urmare a adunării generale a satului Frumoasa, Consiliul Primăriei Frumoasa, a decis vînzarea către mănăstirea Frumoasa a 0,3 ha de pămînt extravilan pentru rezidirea schitului.
Astfel, deja la 7 iulie 2005, arhimandritul Ambrozie (Munteanu), stareţul mănăstirii Frumoasa, cu binecuvântarea IPS VLADIMIR Mitropolit al Chişinăului şi al Întregii Moldovei, a sfinţit temelia bisericii schitului în cinstea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a Sfântului Paisie de la Neamţ.
În prezent obştea schitului mănăstirii este formată din: o monahie, o rasoforă, 3 ascultătoare şi 2 fraţi de ascultare.
Din 27 decembrie 2005, mănăstirea a fost reorganizată în aşezămîntul monahal pentru maici, format la moment din: o stareţă, un duhovnic, doi preoţi slujitori, treisprezece maici, şase surori şi patru fraţi de ascultare, în total 27 persoane.
În mănăstirea Frumoasa, se păstrează o părticică din Lemnul Sfintei Cruci (donaţie a ÎPS Ioan, Mitropolit al Portugaliei şi Braziliei) precum şi părticele din sf. Moaşte ale:
Sf. Ap. Andrei cel întai chemat
Sf. Ap. Evg. Marcu
Sf. Dr. Lazăr cel înviat a 4 zi
Sf. Ap. Zaheu Vameşul
Sf. Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni din Mira Lichiei
Sf. Ierarh Vasile cel Mare
Sf. Ierarh Atanasie cel Mare
Sf. Ierarh Ioan cel Milostiv
Sf. Ierarh Grigore al Acragandei
Sf. Ierarh Ignatie (Breanceaninov)
Sf. Ierah Filaret (Drozdov), Mitropolitul Moscovei
Sf. Ierarh Nectarie de Eghina
Sf. Mmc. Gheorghe, purtătorul de biruinţe
Sf. Mmc. Pantelimon, tămăduitorul
Sf. Mmc. Mercurie
Sf. Mmc. Iacov Persul
Sf. Mmc. Varvara
Sf. 14000 prunci omorâţi de Irod
Cuv. Pimen cel Mare
Cuv. Ioan Colibaşul
Cuv. Efrem Sirul
Cuvioşi mucenici din pustiul Hozeva omorâţi de arabi
Cuvioşi mucenici din m-rea sf. Sava
Cuv. Serghie de la Radonej
Cuv. Serafim de la Sarov
Cuv. Ambrozie de la Optina
Cuv. Nil de la Stolobensk
Cuv. Muc. Elizaveta (Romanova)
Cuv. Parascheva de la Iaşi
Cuv. Alexandra de la Diveevo
Cuv. Marta de la Diveevo
Fericita Matroana de la Moscova
Sf. Muc. Atanasie de la Bârnova
Sf. Muc. Eutihie
Cuv. Vichentie (Malau)
Cuv. Antim (Găină)
Sfânt necunoscut de la Neamţ (probabil cuv. Paisie Velicicovski)
MANASTIREA „SF. TREIME”
Satul Frumoasa, raionul Călărasi.Tel.: (+373 244) 38-029, mob.: (+373) 796-70-171